În acest moment singura carte pe stoc este ,,CROITORUL SI SORICELUL"

Comanda minima prin POSTA ROMANA este de 30 lei,
prin FAN COURIER 40 lei. Pentru comenzi peste
119 lei nu se mai percep taxe postale. La comenzi
peste 299 lei transport gratuit si prin FAN COURIER.

Poveşti şi povestiri

Imparatul copacilor

Imparatul copacilor


Aflat-au copacii dintr-o margine de pădure că sunt înalţi, semeţi şi trainici astfel că au ţinut sfat să-şi pună un împărat. Zis şi făcut; au luat ei drumul spre a-şi găsi pe cineva să-i conducă. Îşi spuneau că dacă vor pune un împărat, vor fi stăpâni peste pădure încât toate fiarele pădurii, dar şi oamenii se vor înfricoşa de ei văzându-i aşa semeţi.
Primul le ieşi în cale un smochin. Era vremea fructelor, astfel că smochinul era îmbrăcat în haine de gală, arătând ca un rege în hlamidă bătută cu pietre scumpe.
- Smochinule, noi am purces să ne alegem împărat! ziseră copacii.
- Dar la ce vă trebuie, la ce vă foloseşte?
- Noi voim ca cineva să ne conducă şi astfel să ne semeţim, să fim mai ceva decât fiarele pădurii şi chiar şi omul să-l înfricoşăm!...
- Nu voiesc a veni cu voi, cum să-mi las eu rodul meu bogat şi lucrul meu ca să domnesc peste voi!?...
- Adevărat ai grăit, spuseră copacii, şi merseră mai departe pe drum până întâlniră un măslin.
Se opriră şi spuseră:
- Măslinule, vrem să ne fii împărat, căci noi vrem să fim stăpânii acestei păduri!..
- Mă măguleşte alegerea voastră, zise măslinul, dar de mă voi face regele vostru voi fi asemeni vouă, nici gustoase roade nu voi da şi nici ulei spre trebuinţa şi vindecarea oamenilor nu voi mai avea. Aşa că nu vă pot ajuta!..
Şi merseră copacii şi întrebară un migdal de voieşte să fie împărat, iar acesta răspunse: ,,Nu voiesc!”
Şi merseră copacii şi întrebară un castan, iar acesta răspunse: ,,Nu voiesc!”
Şi merseră copacii şi întrebară un alun, iar acesta răspunse: ,,Nu voiesc!”
Şi-ntrebară în stânga şi-n dreapta amar de vreme de voieşte ca cineva să fie rege, încât la un moment dat cuprinşi de oboseală şi deznădejde se opriră din a mai căuta şi începură să se usuce de întristare.
Dar fiindcă se dăduse zvon de la marginea pădurii şi până în adâncul ei că se caută un împărat peste copaci, mărăcinele ce îşi spuse:
- Da’ ce, io nu-s bun de împărat? Mă voi duce la ei şi le voi cere tronul!...
Copacii prinseră atunci din nou a forfoti, auzind din chiar gura mărăcinelui că vrea să domnească. Şi-l purtară copacii cu alai mare, îi puseră o coroană pe cap, pat de flori dedesubt, zorzoane, crezând cu adevărat că, dacă au de acum împărat, şi ei sunt împăraţi. Şi se veseliră trei zile, iar mărăcinele nu îşi mai încăpea în fire de mândrie, căci se făcuse de acum rege, cum nu s-a mai văzut în neamul lui!...
Numai că un bătrân căutând odată să facă foc lângă o stâncă, scăpărând amnarul, dădu foc unui mărăcine. Focul de la mărăcine s-a întins la alt mărăcine; de la acesta s-a întins la alt mărăcine; de la acesta la altul până a ajuns la mărăcinele împărat, care arzând şi el a întins focul şi la copacii toţi cei din jurul lui care se credeau împăraţi.
Şi zise înţeleptul în sinea lui: ,,Că se va aprinde focul de la mărăcine la copaci sau de la copaci la mărăcine, tot aia! Oare nu s-a văzut că mărăcinele nu avea nimic plăcut în el, cum nimic plăcut nu aveau nici supuşii săi?”
Cu voia lui Dumnezeu să pricepem din păţania copacilor că mândria nu este altceva decât un ,,mărăcine cu zorzoane”.

« inapoi

Coşul tău cu cărţi
Aici vor apărea cărţile pe care le vei cumpăra.
Caută cărţi