În acest moment singura carte pe stoc este ,,CROITORUL SI SORICELUL"

Comanda minima prin POSTA ROMANA este de 30 lei,
prin FAN COURIER 40 lei. Pentru comenzi peste
119 lei nu se mai percep taxe postale. La comenzi
peste 299 lei transport gratuit si prin FAN COURIER.

Poveşti şi povestiri

Zece tâlhari şi zece domniţe (A doua poveste)

Zece tâlhari şi zece domniţe (A doua poveste)


Într-o zi mergând călare spre râu să-şi spele calul şi să-l ţesale, Hulitorul nu fu atent când o luă pe o scurtătură şi se lovi la cap de o creangă groasă, căzând astfel de pe cal. Până ajunse la râu să-şi spele rana, după obiceiul său, înjură tot drumul de ,,irod”, de ,,grijanie” şi de alte lucruri sfinte. Când ajunse aproape de râu o văzu cum spăla rufe pe domniţa numită Înfrânarea, care tresări doar un pic, se ridică, aruncă o privire scurtă şi-şi văzu de treabă, chiar dacă tâlharul era la un pas de ea şi înjura.

Tâlharul băgă mâna în apă, îşi spălă rana şi tuna şi fulgera, neţinând cont că lângă el se afla domniţa, care lăsă pe moment rufele şi se apropie.
- Dă-mi voie să te ajut! spuse Înfrânarea, care rupse o fâşie dintr-o cămaşă şi îi înfăşură cu grijă rana aceluia. Nu e nevoie să înjuri aşa! Fiindcă nu ţi se închide rana dacă blestemi sau huleşti!
- Înjur cât vreau! Sunt propriul meu stăpân, zise atunci tâlharul.
- Eşti propriul tău stăpân, fiindcă Dumnezeu din marea Sa bunătate ne-a dat libertate. Dar te întreb! Ştii ceva despre cele sfinte de care tot înjuri?
- Nu ştiu, spuse atunci Hulitorul, înmuiat un pic de glasul domol al fetei care îi oblojise rana şi-l îngrijise, cum nimeni nu o făcuse până atunci.
- Dar unde ai învăţat aceste hule, întrebă domniţa?
- Eiiiiiii, zise tâlharul, un pic ruşinându-se, înainte să mă fac tâlhar am trăit într-un sat de creştini. Eu nu eram creştin, dar am putut vedea că duminica oamenii se îmbrăcau frumos şi mergeau la biserică…Şi când ieşeau de acolo, parcă aveau aşa…o lumină pe faţă. Eu am fost ucenic la un potcovar care nu era credincios. Şi când îl supăra vreo vită sau vreun cal, acesta trântea, bătea animalele şi înjura exact aşa cum m-ai auzit şi pe mine…
- Şi tu crezi că e bine? întrebă Înfrânarea.
- Aş zice că nu e bine, dar aşa m-am învăţat de mic…
- Fiindcă mi-ai zis că nu ştii, o să-ţi spun eu…Irod a fost regele care a ordonat uciderea tuturor pruncilor în vremea în care S-a născut Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi Mântuitorul lumii…
- Dar cine este Iisus?
- Domnul şi Dumnezeul nostru, spuse domniţa, căci eu sunt creştină şi ştiu acestea…El este Salvatorul omenirii, căci S-a lăsat răstignit pe Cruce pentru noi…
Şi vorbi mai departe fata:
- Iar ,,grijanie” este în popor o altă denumire pentru Sfânta Împărtăşanie, adică pâinea şi vinul din dumnezeiescul Potir, care nu sunt altceva decât Trupul şi Sângele Domnului…Când creştinii se împărtăşesc din acest Potir, devin curaţi şi luminoşi la faţă, aşa cum i-ai văzut tu atunci când ieşeau de la biserică…
- Tu îmi zici astfel, că nu e bine să înjur de ,,grijanie”, ,,irozi” sau ,,cristoşi”?
- Nu numai că nu e bine, dar te lipseşti de orice ajutor de la Dumnezeu, fiindcă înjurătura alungă Duhul Sfânt…Dumnezeu este Cel care ne-a făcut şi ne-a dat viaţă şi noi ne întoarcem asupra Lui cu înjurături şi hule? Oare este drept?

Zicând acestea, fata se îndreptă spre locul unde lăsase rufele la înmuiat şi-şi văzu de ale sale, de parcă nici nu ar fi stat vreodată de vorbă cu acel tâlhar.

« inapoi

Coşul tău cu cărţi
Aici vor apărea cărţile pe care le vei cumpăra.
Caută cărţi